Prezentarea metodei

Metoda învățării prin proiecte este o metodă de predare care încurajează participarea directă și învățarea activă din partea elevilor, implicându-i pe aceștia în activități ce presupun rezolvarea de probleme relevante pentru lumea în care aceștia trăiesc. Prin această metodă se încurajează implicarea în activități relevante și practice, activitățile fiind cel mai adesea situații cu care se confruntă elevii în viața de zi cu zi.

Această metodă de învățare presupune angajament pe o perioadă lungă de timp, respectiv între o săptămână și un semestru școlar, se poate derula în format de grup (deși există și posibilitatea derulării unor proiecte educaționale individuale) și presupune o învățare de tip practic, de tip rezolvare a unei probleme specifice oamenilor, precum orientarea într-un mediu nou, căutarea unui loc de muncă sau aplicarea teoriilor despre electricitate prin construirea unui produs electronic. La final, proiectul va fi prezentat sub forma unui raport sau a unei prezentări a produsului în fața unui public.

Caracteristici

Conform lui Thomas (apud Ulrich, 2016), metoda de învățare pe bază de proiect prezintă următoarele caracteristici:

  • se focalizează pe un conținut central în curriculum, ceea ce eficientizează învățarea și evaluarea
  • pornește de la întrebări importante și dinamice, derivate din conținut, ceea ce în schimb generează implicarea optimă a elevilor și structurează nivelul intelectual de găsire a soluțiilor
  • îi implică pe elevi în activități de identificare a problemelor, de generare de soluții sau de creare a unui produs final de tip raport, prezentare, invenție sau model de rezolvare a unei situații problematice
  • proiectele sunt în cea mai mare măsură realizate de elevi, profesorul având doar rol de facilitator/ghid
  • proiectele sunt dezvoltate pornind mai degrabă de la idei sau situații reale decât de la demersuri și inițiative academice, fiind eforturi autentice de rezolvare și investigare a unor dileme din viața reală

Conform literaturii de specialitate, metoda învățării prin proiecte are efecte pozitive asupra procesului dobândirii de cunoștințe și a dezvoltării unor abilități esențiale pentru funcționarea optimă pe plan social și profesional precum colaborarea sau rezolvarea de probleme. De asemenea, această metodă prezintă beneficii pe plan didactic atât pentru elevi, cât și pentru profesori, primii devenind mai implicați și mai motivați, în timp ce cadrele didactice sunt stimulate să se depășească profesional și să își îmbunătățească competențele.

Etape în instruirea pe bază de proiecte

a) Pregătirea proiectului.

Pentru început, profesorul va informa și instrui elevii cu privire la proiectul care urmează a fi derulat. În acest stadiu profesorul va organiza discuții de clarificare cu elevii, va informa părinții acestora, va selecta împreună cu elevii materialele necesare pentru pregătirea obiectelor relevante din proiect. Se va pune accent pe construirea unei platforme de bază pentru înțelegerea temei ce va fi investigată ulterior.

Un mod eficient de a pregăti un proiect sau de a introduce un conținut nou este acela de a îi întreba pe elevi cu privire la ceea ce aceștia știu despre subiectul respectiv, urmând ca pe parcursul proiectului să compare informațiile cunoscute în prezent cu informațiile ce vor fi acumulate. Elevii trebuie să răspundă de la începutul proiectului până la finalul acestuia la trei seturi de întrebări:

  1. Ce știu? / Ce cred că știu?
  2. Ce vreau să știu?
  3. Astăzi am aflat următoarele:

b) Derularea proiectului.

În această etapă copiii realizează efectiv cercetarea sau investigația. Elevii pot apela la o sursă variată de metode de cercetare precum atlase, cărți, enciclopedii, înregistrări video, interviuri realizate cu specialiști. Cercetarea se poate desfășura individual sau în echipă, respectiv în sala de clasă sau pe teren. În etapa derulării se pune accent pe utilizarea materialelor și a resurselor strânse în conformitate cu obiectivele stabilite în etapa de pregătire, cu scopul de a construi un produs relevant.

O modalitate eficientă de a identifica atât realizările, cât și neclaritățile, este aceea de a construi predicții. Elevii pot fi solicitați să își formuleze predicții pe baza unor întrebări puse inițial, aceste predicții urmând a fi testate pe parcurs. Elevii vor fi nevoiți să verifice dacă predicțiile inițiale sau fost infirmate sau nu, precum și să precizeze sursele de informație care au stat la baza constatărilor.

Exemplu: Pentru întrebarea Toate plantele sunt flori? un elev poate formula predicția Nu, pentru că bunica are în grădină un copăcel fără flori!. Elevul poate ajunge la constatarea că Nu toate plantele au flori! având în vedere informația culesă despre el folosind observația naturală, afirmând că La grădina botanică a văzut multe plante fără flori.

Mecanismul testării predicțiilor este următorul:

Întrebare – Predicție – Ce am constatat – Cum am găsit informațiile?

c) Evaluarea

În această ultimă fază este esențial ca membrii echipei de proiect să evalueze rezultatele muncii sale. Există atât o evaluare periodică, cât și o evaluare finală a proiectului. În evaluarea periodică recomandăm analiza atingerii obiectivelor de scurtă durată, în timp ce evaluarea finală trebuie să vizeze scopul principal, respectiv dacă elevii au reușit să înțeleagă mult mai bine tema de la care au plecat și să fie capabili să aplice elementele noi.

Evaluarea se va face în raport cu obiectivele de învățare stabilite împreună cu elevii și va fi oferită în așa măsură încât să stimuleze motivația de învățare a elevilor. Se recomandă ca elevii să se autoevalueze, completând fișe sau rapoarte de autoevaluare. O altă modalitate prin care putem realiza evaluarea este organizarea unor ședințe sau sesiuni de prezentare a rapoartelor de proiect în fața unui auditoriu care să ofere la rândul lor un feedback constructiv cu privire la rezultatele proiectului.

Sfaturi pentru implementarea metodei de învățare prin proiecte

  1. Apelați la rețelele sociale, respectiv la platforme educaționale de încredere (Ex: wordwall, edmodo).
  2. Organizați periodic ședințe de instruire / supervizare a coordonatorilor de echipe de proiect.
  3. Încurajați-i pe elevii care se implică mai puțin în echipă dându-le sarcini stimulative.
  4. Faceți evaluări periodice ale progreselor fiecărui membru al echipei, precum și progreselor înregistrate de echipă ca întreg.
  5. Dați mai multă autonomie și putere de decizie elevilor asupra proiectului.
  6. Stabiliți și urmăriți atingerea unor obiective specifice unei perioade de timp specifice.
  7. Reflectați asupra scopului sau motivului din spatele derulării proiectului.
  8. Stabiliți contracte de angajament în cadrul proiectului. Contractele ne ajută să ne asumăm un angajament.
  9. Grupați-i pe elevi în funcție de anumite criterii (Ex: abilități, interese comune) și nu randomizat.
  10. Asistați-i pe elevi să își asume cel puțin un rol specific în cadrul echipei de proiect.
  11. Folosiți stiluri de instruire diferite, specifice membrilor echipei.
  12. Formați grupuri cât mai eterogene, formate din elevi diferiți, cu experiențe și interese diferite.
  13. Încurajați atitudinile pozitive față de conflict ca forță de schimbare. Percepeți conflictul ca o oportunitate de învățare și nu ca o criză a relațiilor sociale ce trebuie evitată.
  14. Recompensați reușitele.
  15. Oferiți feedback pozitiv, constructiv și care să fie ușor de înțeles de către elevi.
  16. Recapitulați periodic lista cu sarcini și responsabilități stabilite la începutul derulării proiectului.
  17. Monitorizați performanța fiecărui elev din grup și responsabilizați-i pe aceștia pentru produsele individuale create.
  18. Oferiți-le elevilor posibilitatea de a își exprima opiniile și de a alege cum vor fi realizate produsele în cadrul proiectului.
  19. Mențineți standarde ridicate (nu exagerat de ridicate, totuși!).
  20. Adaptați obiectivele și sarcinile pentru elevii care sunt mai puțin implicați sau care sunt absenți.
  21. Creați proiecte care să fie autentice și relevante pentru elevi.

Bibliografie:

(1) Ulrich, Cătălina (2016) – Învățarea prin proiecte. Ghid pentru profesori. Editura Polirom Iași

(2) Project-Based Learning: Benefits, Examples, and Resources | Schoology

(3) A Guide to Using Project-Based Learning in the Classroom | True Education Partnerships

(4) Twenty Tips for Managing Project-Based Learning | Edutopia